Angelina Fanny Hesse a fost mintea creativă din spatele utilizării agarului în mediile de cultură pentru creșterea microorganismelor. Chiar dacă agar-ul este un ingredient indispensabil în orice laborator de microbiologie, contribuția ei rămâne în mare parte necunoscută. În acest blog, Vanesa Ayala ne povestește despre această descoperire. #HistoryOfMicrobiology
*To the original English version: #FEMSmicroBlog: Got agar? Say thanks to Angelina Hesse!*
Este doar o altă zi în laborator. În aer se simte un miros dulce de drojdie.
Bip bip bip bip.
Autoclava tocmai s-a terminat și torni 50 de plăci de agar pentru munca din această săptămână. În timp ce aștepți să se răcească și să se solidifice, te uiți la substanța gălbuie asemănătoare gelatinei și te întrebi: „Cine s-a gândit la asta?” Este o idee atât de inteligentă și atât de esențială să faci orice activitate de microbiologie.
Ca microbiolog, îți poți imagina viața fără agar?
Felii de cartofi, gelatină sau agar? Întrebați-o pe Lina Hesse
Angelina (Lina) Fanny Hesse (1850-1934) a fost prima care a propus utilizarea agarului ca mediu de cultură pentru creșterea și izolarea bacteriilor. Contribuția ei în microbiologie deși crucială, nu este recunoscută pe scară largă.
Înainte de Lina Hesse, munca de clasificare a microorganismelor era atât de complexă încât Linnaeus a clasificat toate bacteriile în ordinea Haos. Pe atunci, era extrem de dificil să identifici microorganismele individuale, deoarece nu le puteai crește și izola în mod corespunzător în laborator (și pentru că, evident, analizele moleculare nu erau încă disponibile).
Mediile de cultură au inclus mămăligă, albuș de ou coagulat, carne, felii de cartofi și gelatină. Vă puteți imagina să vă creșteți culturile bacteriene pe mămăligă? Mult noroc cu asta. Gelatina are dificultățile ei: se topește la 37 °C și poate fi degradată de bacterii.
Înainte de Lina Hesse, munca de clasificare a microorganismelor era atât de complexă încât Linnaeus a clasificat toate bacteriile în ordinea Haos.ʺ
Lina Hesse a fost o ilustratoare științifică și asistent tehnic ce lucra neplătită pentru soțul ei Walther Hesse, acesta făcea parte din laboratorul lui Robert Koch din Germania. Atât Walther, cât și Robert Koch se luptau să izoleze culturi bacteriene pure și de lungă durată. Pentru asta, au folosit felii de cartofi și gelatină.
Lina Hesse, care a asistat la producerea mediilor de creștere bacteriene pentru proiectele lui Walther, a sugerat să se folosească agar, un extract de alge marine, ca alternativă pentru a avea un mediu de cultură mai stabil. Ea știa despre agar-agar de la prietenii de familie care locuiseră în Java (Indonezia), unde extractul de alge marine era folosit la gătit și unde budincile nu se topeau la temperaturile ambientale mai calde din țara din Sud-Estul asiatic.
Agar s-a dovedit a fi soluția la toate problemele lor! Robert Koch i-a recunoscut imediat beneficiile și l-a folosit pentru a izola faimoșii bacili de tuberculoză. Lina și Walter Hesse nu au primit credit pentru utilizarea agar-ului în microbiologie.
De ce este agar-ul atât de esențial în microbiologie?
Agarul este soluția perfectă deoarece poate fi amestecat cu medii nutritive, rămâne solid la temperaturi ridicate și este transparent, nedigerabil de microorganisme și sterilizabil.
Pentru prima dată, microbiologii au putut controla și conține creșterea bacteriilor în așa fel încât bacteriile să poată fi izolate clar. Acest proces aparent simplu a devenit un instrument esențial pentru microbologi. Izolarea și creșterea bacteriilor ca cultură pură este adesea o condiție prealabilă pentru a le identifica și studia.
În zilele noastre, agar-ul este folosit chiar și pentru a face artă! Dacă aruncați o privire la concursul de artă cu agar organizat de Societatea Americană de Microbiologie, veți fi hipnotizat.
Mediumul Frau Hesse
Mulți au subestimat descoperirea Linei Hesse. Dar munca Linei ca asistent de laborator înseamnă că avea experiență cu procedurile tehnice. Ea cunoștea meseria, luptele și nevoile tehnice. Ceea ce unii ar putea considera o presupunere norocoasă a fost ceea ce numim acum depanare. Ea știa ce face.
Pentru un microbiolog, o viață fără agar este de neimaginat. Totuși, imaginați-vă dacă toată lumea dintr-un laborator de microbiologie ar spune: ‘De câte plăci agar Frau Hesse aveți nevoie?’”
În 1938, doi cercetători și istorici au recunoscut importanța contribuției Linei Hesse și au sugerat: „Nu ar putea de acum înainte „agarul simplu” să fie desemnat „mediul Frau Hesse?” Contribuția ei la bacteriologie o face nemuritoare.
Pentru un microbiolog, o viață (de lucru) fără agar este de neimaginat. Totuși, imaginați-vă dacă toată lumea dintr-un laborator de microbiologie ar spune: „Trebuie să aștept ca mediul Frau Hesse să se solidifice”. sau „De câte plăci FH aveți nevoie?”
Acest lucru ar cimenta contribuția esențială a Linei Hesse în microbiologie printre lucrările monumentale ale microbiologilor pionier precum Walter Hesse, Julius Richard Petri și Robert Koch. Ar trebui să plătim onoare acolo unde se cuvine.
Vanesa Ayala-Nunez are o experiență de peste zece ani ca cercetător de știință în domeniul bolilor infecțioase. Lucrând la interfața virologie, imunologie și biologie celulară, ea s-a ocupat de câțiva agenți patogeni umani înfricoșători. Și-a făcut doctoratul la Universitatea din Groningen din Țările de Jos și un post-doctorat la IRIM din Franța. Vanesa este acum editor științific, lucrând în Franța și Germania. Ea colaborează la diferite proiecte SciComm și este voluntară pentru echipa de traduceri a voluntarilor FEMS.
Despre această secțiune de blog
Secțiunea #HistoryOfMicrobiology prezintă povești interesante și fapte mai puțin cunoscute despre… ei bine, istoria microbiologiei. Există vreo poveste care merită spusă în această secțiune a #FEMSmicroBlog? Atunci contactează-ne! 👇
| Do you want to be a guest contributor? |
| The #FEMSmicroBlog welcomes external bloggers, writers and SciComm enthusiasts. Get in touch if you want to share your idea for a blog entry with us! |
–
Translated into Romanian by Madalina-Maria Vita